Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Prezentare comuna

Prezentare Leordeni

Situat în partea de sud-est a actualului judeţ Argeş, satul Leordeni şi localităţile care compun această comună au făcut parte, de la întemeierea Ţării Româneşti, din judeţul Pădureţ. Situat între judeţele istorice Argeş şi Muscel, Pădureţul, atestat documentar la 19 iulie 1498, a fost alipit la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Radu Mihnea, la judeţul Muscel, apărând o perioadă în documente sub numele de Muscel-Pădureţ. 

Leordenii şi satele din jur au făcut parte din judeţul Muscel până la Legea 5/1950, când a fost inclus în raionul Topoloveni, regiunea Piteşti, iar din 1961 în raionul Găieşti, Regiunea Argeş. Prin Legea 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului, face parte din judeţul Argeş. 

De la prima atestare documentară şi până la Legea din 1950, satul, şi indirect comuna, a purtat denumirea de Leurdeni, după care i s-a atribuit numele de Leordeni, cum se numeşte şi astăzi.

Până în secolul al XIX-lea, satele nu erau grupate în comune, ele existând ca unităţi administrative separate. Catagrafia din 1810 consemnează ca făcând parte din plasa Cârcinovului a judeţului Muscel satele: Ciulniţa (163 de case, 717 locuitori), Călugăriţa (54 de case, 246 locuitori), Glâmbocata (24 de case, 126 locuitori), Budiştenii de Sus (89 de case, 352 locuitori), Budiştenii de Jos (10 case, 39 locuitori), Leurdeni (60 de case, 352 locuitori) . 

În 1838, în catagrafia din acest an, sunt consemnate satele: Leurdeni (187 familii, 683 locuitori), Budişteni (229 familii, 815 locuitori), Prundeni (51 familii, 201 locuitori), Ciulniţa (84 familii, 336 locuitori), Călugăriţa (59 familii, 232 locuitori), Glâmbocata (120 familii, 441 locuitori), Bântău (17 familii, 70 locuitori) şi Baloteasca (30 familii, 112 locuitori) .

În 1861, Leordeniul făcea parte din plasa Podgoria a judeţului Muscel, fiinţând pe teritoriul său următoarele comune: 1. Budişteni (137 case, 150 familii); 2. Ciulniţa, cu cătunul Prundeni (116 case, 122 familii); 3. Leurdeni, cu cătunul Moara Mocanului (194 case, 209 familii). Satul Glâmbocata, ce trecuse în 1845 de la judeţul Muscel la judeţul Dâmboviţa, făcea parte din plasa Dâmboviţa a acestui judeţ . 

Prin Legea din 1 aprilie 1864 se organizează următoarele comune ce făceau parte din plasa Podgoria, judeţul Muscel: 1. Budişteni, cu cătunele Budişteni şi Schitu Budişteni (222 case, 222 familii); 2. Ciulniţa, cu cătunele Ciulniţa şi Prundeni (110 case, 110 familii); 3. Leurdeni (192 case, 192 familii), ce făceau parte din plasa Podgoria, judeţul Muscel. Glâmbocata, cu cătunele Glâmbocata, Călugăriţa, Cotu Malului şi Bântău, forma o comună în plasa Dâmboviţa, din judeţul Dâmboviţa (184 case, 184 familii) . 

Dicţionarul topografic şi statistic din 1872 consemnează existenţa a patru comune: 1 Budişteni, cu cătunele Băila şi Budişteni; 2. Ciulniţa cu cătunul Prundeni; 3. Leurdeni, cu cătunele Cârciumăreşti şi Leurdeni-Prundu. Comuna Glâmbocata făcea parte din aceeaşi plasă Dâmboviţa a judeţului Dâmboviţa . 

Indicatorul comunelor din 1887 ne prezintă comunele: 1 Budişteni, cu satele Băila, Budişteni, Schitu; 2. Ciulniţa, cu satele Ciulniţa şi Prundeni; 3. Leurdeni, cu satele Cârciumăreşti, Leurdeni, Prundu-Leurdeni, ca făcând parte din aceeaşi plasă Podgoria, judeţul Muscel. Comuna Glâmbocata, cu satele Călugăriţa şi Glâmbocata, făcea parte din plasa Dealu Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa . 

Ca o recunoaştere a operei de binefacere întreprinsă de Mihail Eustatiade, proprietar în Ciulniţa, din ale cărui fonduri a fost construită biserica, şcoala şi primăria din acest sat, numele său a fost dat acestei comune. Astfel, la 12 mai 1892, prefectul judeţului Muscel anunţa pe preşedintele Comitetului Permanent că prin decretul regal 1776/8 mai 1892, comuna Ciulniţa, plasa Podgoria, judeţul Muscel, urma să poarte denumirea de Ciulniţa-Eustatiade . Această denumire a fost folosită numai până la legea din 28 aprilie 1908, căci acum se desfiinţează comuna Budişteni care este inclusă în comuna Ciulniţa şi nu mai putea să poarte denumirea de Ciulniţa-Eustatiade.

Întocmit de C. Alessandrescu, la 1893, Dicţionarul geografic al judeţului Muscel, ne prezintă şi cătunele care intrau în componenţa comunelor: 1. Budişteni, cu cătunele Budişteanca, Glodu, Scoiceşti, Petroasa; 2. Ciulniţa, cu cătunele Ciulniţa şi Prundeni; 3. Leurdeni, cu cătunele Cârciumăreşti, Leurdenii de Sus, Leurdenii de Jos şi Moara Mocanului. 

Legea din 28 aprilie 1908 menţine două comune: Ciulniţa, cu satele Budişteni, Ciulniţa, Glodu, Prundeni şi Leurdeni, cu satele Băila, Cârciumăreşti, Leurdeni, Moara Mocanului şi Prundu Leurdeni. Glâmbocata era mai departe comună în judeţul Dâmboviţa, cu satele Băntău, Călugăriţa şi Glâmbocata, iar Baloteasca făcea parte din comuna Pătroaia, cu satele Pătroaia din Vale şi Potlogenii din Vale. Satul Schitu aparţine de comuna Glâmbocel, inclus astăzi în comuna Bogaţi, care atunci făcea parte din judeţul Dâmboviţa. 

Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925 menţine trei comune, cu satele ce intrau în componenţa lor: 1. Budişteni, cu satele Budişteni, Băila, Glodu, Schitu Scoiceşti; 2. Ciulniţa, cu satele Ciulniţa şi Prundeni; 3. Leurdeni, cu satele Moara Mocanului, Cârciumăreşti, Leurdeni. Comuna Glâmbocata făcea parte tot din judeţul Dâmboviţa, având satele Băntău, Călugăriţa, Glâmbocata, iar Baloteasca făcea parte din comuna Pătroaia, acelaşi judeţ .

Prin decizia 412/10 aug. 1931 a Serviciului Administrativ al Prefecturii jud. Muscel se produce o comasare a comunelor şi a plaselor din jud. Muscel. În cele două plase ale judeţului Muscel, Radu Negru şi Podgoria, rămân 75 de comune rurale. Prin unirea Ciulniţei cu Budişteniul se formează comuna Ciulniţa-Budişteni cu reşedinţa la Budişteni, având două sate Budişteni şi Ciulniţa, şi patru cătune, Băila, Glodul, Schitu Scoiceşti şi Prundeni. Comuna Leurdeni, cu satul Leurdeni şi cătunele Cârciumăreşti şi Moara Mocanului, rămâne mai departe comune separate .

La 1 aprilie 1942 comuna Glâmbocel este desfiinţată, Glâmbocelul fiind alipit la Budişteni. Această situaţie a durat până la 1 aprilie 1945 când se reînfiinţează comuna Glâmbocel 

Legea administrativă din 13 august 1938 menţine judeţele, dar formează ţinuturile, Muscelul făcând parte din Ţinutul Bucegi.

Prin Legea nr. 5/1950, pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului, se desfiinţează judeţele, teritoriul împărţindu-se, după modelul sovietic, în regiuni, oraşe, raioane, comune. Fostul judeţ Muscel este înglobat aproape în totalitate în regiunea Piteşti, devenită mai târziu Argeş, cu reşedinţa la Piteşti. Configuraţia comunelor prin împărţirea din 1950 este următoarea: 1. Leordeni, cu satele Cârciumăreşti, Ciulniţa, Leordeni, Moara Mocanului şi cătunul Prundeni; 2. Glâmbocata, cu satele Baloteasca, Călugăriţa şi Glâmbocata; 3. Budişteni, cu satele Băila, Budişteni, Glâmbocel, Glodu. Până în 1961 ele aparţineau de raionul Topoloveni, iar după desfiinţarea acestuia au trecut de raionul Găeşti. 

Legea 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului, desfiinţează regiunile şi raioanele şi înfiinţează judeţele, printre care şi Argeşul. Procedându-se la o comasare a comunelor, din cele trei comune existente în 1950 rămâne una singură, Leordeni, cu satele: Leordeni, localitatea de reşedinţă, Baloteasca, Băila, Bântău, Budişteni, Ciolceşti, Ciulniţa, Cârciumăreşti, Cotu Malului, Glâmbocata, Glâmbocata Deal, Glodu, Moara Mocanului şi Schitu Scoiceşti. Satul Glâmbocel, ce formase mai înainte o comună de sine stătătoare, este alipit la comuna Bogaţi . 

Legea nr. 2/18 apr. 1989, privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului, menţine comuna Leordeni care are acum numai 11 sate: Leordeni, Baloteasca, Budişteni, Bântău, Ciolceşti, Ciulniţa, Cârciumăreşti, Cotu Malului, Glâmbocata, Moara Mocanului, Schitu Scoiceşti . 

După evenimentele din decembrie 1989 se revine la împărţirea potrivit Legii 2/1968, astfel că astăzi comuna Leordeni din jud. Argeş are 14 sate.