Prezentare Mihaesti

Drumul spre Mihãiesti te poartã spre o altã dimensiune a timpului si te întâmpinã cu sfinte troite ridicate la margine de sosea, pe partea dreapta cu precãdere, noi paraclise sfintite, locuri de popas si de reculegere. 

Simboluri ale ospitalitãtii crestine asternute în vesnicie, lângã care cãlãtorul de prin alte locuri poate opri o clipã sã guste în liniste din apa vie, dãtãtoare de energii sufletesti. 

În localitate ne întâmpinã Parcul dendrologic, amenajare peisagisticã de exceptie, operã a ilustrului initiator de rezervatii naturale nationale inginer Iuliu Moldovan, al cãrui bust este amplasat în zona centralã a parcului. 

Lucrãrile de amenajare au început în perioada 1895-1901, iar în 1935 s-a creat partea dendrologicã, de partea peisagisticã ocupându-se arhitectul Rech Brun.

Parcul are 65 hectare, suprafatã în care vegeteazã specii arbustive si arboricole de mare valoare stiintificã. O legendã vie, cu oameni ce au fost, care si-au consacrat viata unor idei care sã dãinuie si sã nu fie acoperite de uitare. Iuliu Moldovan – întemeietorul acestui monumental parc, a devenit arhetip, model demn pentru urmasi, iar sufletul sãu cãlãtoreste si azi prin spatiile acestui paradis pãmântesc din Mihãiestii de Arges. 

Acest inginer silvic a stiut cã singura valoare pe aceste locuri este omul, cu calitãtile si cu pãcatele sale, si cã meritã sã-ti pui viata în slujba lui Cãlãtor prin aceastã frumoasã localitate a fost si poetul Nicolae Labis, care în timpul rãzboiului, refugiat împreunã cu familia, si-a petrecut o minunatã vreme a copilãriei în satul Vãcarea. Spiritul sãu poetic s-a îmbogãtit si cu darurile acestui sfânt pãmânt si, neîndoielnic, cu zestrea pe care învãtãtorul satului i-a dãruit-o cu generozitate. 

Mai târziu, în Scrisoare mamei, la Mãlini, cu ocazia luminatelor sãrbãtori ale Crãciunului, exista, poate, si o picãturã de amintire a satului argesean: Cred cã pe masã vinul m-asteaptã-n adormire/E vinul ros, din care pe-atunci n-ai vrut sã-mi dai,/În vremurile-acelea sãpate-n amintire,/C-o mamã grijulie si-un bãietel bãlai. Un alt nume de prestigiu al poeziei românesti pe care l-a dat tãrii acest loc este Otilia Nicolescu. 

Nãscutã în satul Drãghici, poeta si-a petrecut copilãria pe aceste minunate plaiuri, de care nu s-a desmintit niciodatã. Foarte multe din poemele sale le-a scris la casa natalã, unde venea vara, împreunã cu scriitori de prestigiu ai literaturii nationale, între care Romul Munteanu, Dana Dumitriu, Nichita Stãnescu, Gheorghe Tomozei si multi altii. Intelectualii satului îsi amintesc si acum cu bucurie de serile literare de la casa poetei de peste râu, de discutiile interminabile despre cultura si poezia românã.