Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" și Cula Vlădescu din Vlădești

 

În anul 1656, marele vistier Pârvu Vlădescu a ridicat, pe moșia sa Vlădești, o biserică închinată praznicului "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul".  

Vistierul Pârvu nu a mai apucat să-și vadă lucrarea terminată întrucât, în anul 1658, a fost "tăiat" împreună cu alți boieri de către Mihnea al II-lea, instalat domn al Ţării Româneşti (1658-1660).  

În vederea punerii în practică a planurilor sale antiotomane, Mihnea al III-lea a căutat să-şi atragă susținerea boierimii şi a luat măsuri pentru sporirea şi întărirea armatei. Unii boieri, în frunte cu marele vistier Pârvu Vlădescu, l-au pârât comandantului otoman. Mihnea al III-lea a reușit însă să recâștige încrederea comandantului turc şi pe ascuns a dispus executarea opozanților săi.  

Așa se face că Biserica Vlădeştilor, începută de către marele boier, a fost desăvârșită de Ana, soția sa, care i-a strămutat osemintele, peste trei ani, în locașul de cult ctitorit de vel vistier.

Monumentul a fost renovat și zugrăvit din nou 1808, iar în 1851 i s-a adăugat pridvorul și s-a restaurant pictura. Înfățișarea de astăzi a căpătat-o în 1937, când a fost restaurat în urma unui incendiu.  

Aparținând tipului de biserici cu plan rectangular, Biserica Vlădești este compartimentată în: altar, naos și pronaos, conform ritului bizantin.  

La exterior se păstrează decorul alcătuit din bumbi de ceramică glazurată, după modelul Bisericii Stelea din Târgoviște.

Din casele boierilor Vlădescu, aflate în imediata apropiere a bisericii, se mai păstrează astăzi doar ruinele unei construcții compacte, posibil ale fostei cule, datată în secolul al XVII-lea.

Ruinele, abia ieșite din pământ, aparțin unei construcții compacte, de formă pătrată. Zidăria este mixtă: piatră și cărămidă

Distanța: Pitești – Vlădești, 38 km.