Mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Argeș

 

De-a lungul timpului, Câmpulungul, capitală a Țării Românești, s-a bucurat de o deosebită atenție din partea voievozilor români, care i-au acordat multe și importante privilegii, pe care alte orașe din Țara Românească nu le-au cunoscut. 

Fiind un loc încărcat de istorie, fiecare construcție veche, fiecare arteră de circulație ce străbate urbea, monumentele, bisericile din Câmpulung, toate ne vorbesc de istoria, de vechimea și de multe alte aspecte majore din trecutul său.

Cel mai valoros și reprezentativ monument istoric al orașului este Ansamblul feudal Negru – Vodă, care cuprinde biserica ce poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului", Bolnița sau Paraclisul, turnul clopotniță, Casa Domnească, stăreția și chiliile. 

Proveniența numelui Mănăstirii Negru Vodă este legată de o legendă potrivit căreia Negru Vodă Voievod, întâiul descălecător al Țării Românești, a întemeiat, în regiunea dintre Dunăre și Carpați, Țara Românească, construind aici biserici, mănăstiri, curți domnești și orașe. 

Acest lucru reiese din pisania așezată de Matei Basarab pe biserica mănăstirii: „s-a zidit și s-a săvârșit această biserică de prea milostivul creștin, Radu Negru Voievod, care a fost din începutul descălitorul Țării Românești".

De asemenea, tradiția consemnează faptul că biserica a fost ctitorită pentru prima dată în anul 1215 de către Radu Negru Vodă, de unde i se trage și numele.

În prima ei formă, a fost biserică de mir, ctitorită la începutul secolului al XIV-lea. În anul 1628, biserica s-a surpat din cauza unui cutremur. Matei Basarab, al doilea ctitor al mănăstirii, reface din temelii lăcașul distrus în urma devastatorului cutremur din 1628, transformând biserica de mir, în mănăstire de călugări.

Cea de-a treia restaurare îi aparține egumenului Filaret Beldiman. La îndemnul lui Grigore al IV-lea Ghica, sprijinit de Iosif, întâiul episcop al Argeșului, și sub îndrumarea arhitectului Franz Wallet, edificiul s-a finalizat în 1831, noua biserică târnosindu-se la 30 octombrie 1832.

Biserica găzduiește cea mai veche lespede funerară a unui domnitor român conservată până în prezent. Ea îi aparține lui Nicolae Alexandru Basarab, decedat la 16 noiembrie 1364, și reprezintă cel mai vechi document epigrafic din acele timpuri. Pe mormântul său poate fi citit următorul text scris în limba slavonă: „ În luna Noemvrie 16 zile, a răposat marele și singurul stăpânitor, DOMN IO NICOLAE ALEX. VOIEVOD, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (=1364)".

Biserica este zidită din piatră de Albești, iar pe peretele exterior din vest se află două pisanii. Prima, așezată în stânga, face istoricul mănăstirii, așa cum era cunoscut în vremea lui Matei Basarab, lăudând opera acestui domn bun și milostiv care a reconstruit biserica.

În pronaos, deasupra ușii de intrare, sunt pictați de către Gherman zugravul în 1831 ctitorii: Matei Basarab și Doamna Elena, Negru-Vodă, Nicolae Alexandru Basarab.

Una dintre principalele clădiri ridicate aici de Matei Basarab, probabil edificată în 1635 – 1648, este casa de la sud-vest de biserică, numită în catagrafii casa egumenească. Ea are o pivniță acoperită cu boltă semicilindrică și un gârlici boltit spre est. 

Ansamblul este dominat, pe latura de vest, de turnul-clopotniță, înalt de 36 de metri, construit în 1635-1636. La bază, are o lățime de 10 metri, fiind unul dintre cele mai masive și mai spectaculoase construcții de acest fel din Țara Românească.

Pe partea nordică a turnului-clopotniță se află Casa stăreției, cu parter și etaj, construită de Constantin Brâncoveanu și care a suferit modificări în secolul al XX-lea. 

În jurul anului 1650 este construită, la nord de turn, Casa domnească sau arhierească, precum și un corp de chilii, alăturat incintei, spre nord. 

În extremitatea de sud-este se află bolnița, construită inițial din lemn și refăcută din zid în anul 1718. Este decorată cu piatră cioplită la pridvor, la ancadramentele ferestrelor, și are brâu median cu urme de pictură decorativă.

La Mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung se află moaștele Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, ocrotitor al familiilor creștine, mijlocitor pentru cei care doresc să aducă pe lume prunci și mare tămăduitor pentru cei aflați în suferințe.

Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel a trecut la cele veșnice în anul 1638, după 30 de ani petrecuți într-o peșteră aflată pe valea Râului Dâmbovița. A fost descoperit în anul 1944 de egumenul mănăstirii Cetățuia Negru Vodă. În anul 2013,  moaștele sfântului au fost mutate de la mănăstirea Cetățuia Negru Vodă la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel.

Așezare: Municipiul Câmpulung se află în nord-estul județului Argeș, în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580–780 m, în Muscelele Argeșului, la poalele Munților Iezer, pe malurile Râului Târgului. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, aflându-se la o distanță de 52 km de Pitești și 84 km de Brașov.

(sursa: basilica.ro, crestinortodox.ro, wikipedia.org)