Mănăstirea Vieroși din Mioveni
Mănăstirea Vieroși din Mioveni datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria vornicului Ivaşcu Golescu şi a clucerului Albu Golescu, pe temelia unei biserici mai vechi. La zidirea ei au lucrat meșteri locali și credincioșii satului.
Mănăstirea este închinată Intrării în Biserică a Maicii Domnului.
Urmașii vornicului ctitor, Stroe Leurdeanu și soția sa Vișa, au zugrăvit și refăcut parțial biserica mănăstirii în 1645, pentru ca, în 1825, Samuil Tărtășescu, viitorul locțiitor al episcopului de Argeș, să reconstruiască și să picteze pe cheltuiala sa Sfântul locaș. Monumentul a mai fost restaurat ulterior, între anii 1924-1927 și 1978-1984.
Ansamblul mănăstiresc cuprinde mai multe elemente: biserica mare – „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", biserica din cimitir (mică) – „Adormirea Maicii Domnului", clopotniţa (turnul porţii), stăreție, chilii, zidul de incintă.
O echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean a descoperit vestigii vechi de câteva sute de ani la Mănăstirea Vieroşi din Mioveni, care relevă dimensiunile apreciabile ale ansamblului monahal.
De asemenea, săpăturile au pus în evidenţă urme ale unor construcţii din secolele XVI, XVIII și XIX (anexe ale mănăstirii). A fost identificat, de asemenea, şi traseul unui canal de aducţiune a apei, construit la începutul secolului al XVIII-lea.
În incinta ansamblului este amplasată capela de cimitir, construită de egumenul Samuil Tărtășescu, în structura sa fiind utilizate materiale preluate din vechea biserica a Goleștilor. Ruinându-se cu vremea, capela a fost reparată radical în 1937.
La limita accesului în ansamblul mănăstiresc este amplasată o cruce de piatră. Monumentul este edificat de Samuil Tărtășescu în 1836 și constituie un argument prezumtiv al existenței, în incinta Mănăstirii Vieroși, a unui atelier de pietrari.
În timp, părţile componente ale ansamblului monumental s-au degradat accentuat. Astfel, în afara bisericilor, celelalte elemente sunt la stadiul de ruine.
Importanţa istorică a mănăstirii este dată de statutul aparte pe care, probabil, construcţia a avut-o, aceea de mănăstire fortificată care servea la adăpostirea podoabelor şi obiectelor de valoare, în timpul invaziilor sau a vremurilor de restrişte.
Se crede că în această mănăstire s-a adăpostit, pentru un timp, Sfântul Sofronie de la Cioara, cel care a condus Răscoala populară împotriva habsburgilor în anul 1760, unde ar fi trecut și la cele veșnice.
Așezare: Mănăstirea Vieroși, operă a boierilor Goleşti datând din anii 1573-1575, se află în cartierul Făget din orașul Mioveni, județul Argeș.