Reteaua hidrografica

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Lunca Corbului face parte din bazinele râurilor Vedea şi Argeş , arterele hidrografice principale fiind râul Cotmeana şi pârâul Mîrghia cu afluenţi săi şi valea Trâşcov . 

În analiza , sistematizarea şi generalizarea datelor din cadrul bazinului hidrografic Cotmeana sa ţinut seama de ansamblul condiţiilor fizico-geografice care determină regimul hidrologic al acestui râu . 
Râul Cotmeana îşi are izvoarele în cuprinsul Piemontului Getic în partea de est a satului Pieleşti de la cota 619m . Bazinul său hidrografic aferent platformei , aparţine zonei cu umiditate variabilă , caracterizată printr-un indice de ariditate cu valori cuprinse între 0,8 şi 1,2 . Prezintă un regim de scurgere periodic , făcând parte din grupa râurilor cu alimentare nivo-pluvială şi alimentare subterană moderată . 
În cuprinsul comunei Lunca Corbului , râul Cotmeana primeşte câţiva afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt : Valea Mîrghia cu afluenţii săi , valea Rogozea şi valea Mîrghiuţa ; valea Târşcovului , valea Ulmilor şi valea Pădureţi . Aceştia prezintă un regim de scurgere torenţial pronunţat . Caracteristica acestor văi o constituie cursul foarte meandrat , facilitând o eroziune puternică asupra malurilor şi fundului albiilor . 
Întreaga reţea hidrografică a râului Cotmeana se înscrie într-o zonă cu densitate foarte mică , ce variază de la 0,4km/kmp în partea superioară a bazinului la 0,2-0,3km/kmp în partea inferioară . 
Râul Cotmeana prezintă în general un curs rectiliniu . 
În cursul său superior , datorită pantelor accentuate (4-10m/km) râul şi-a săpat a vale adâncă în albia mobilă şi un regim de scurgere torenţial .
În cursul mediu , pantele încep să scadă , ajungând în cursul inferior la valori de 1m/km , când râul îşi lărgeşte albia . 
Cotmeana ar putea fi considerată cu adevărat izvor al sistemului Vedea , întrucât pătrunzând mai adânc în platforma Cotmeana , reprezintă „vârful" sistemului . 
          Îndelungata evoluţie a râului şi afluenţilor săi care au dus la formarea aspectului actual nu constituie un proces definitivat . Evoluţia sa continuă şi astăzi , însă se deplasează diferenţiat în funcţie de caracterele reliefului şi de elementele fizico-geografice de pe teritoriul bazinului hidrografic .