Vegetatia si animalele

Vegetatia specifica comunei Poienarii de Muscel o formeaza padurea de fag care se intide de-a lungul dealurilor, alternand cu paduri de gorun si paduri de foioase, comuna incadrandu-se asa cum arata Eugen Nedelcu in 1974 in domeniul de interferenta al fagului si gorunului adica in etajul floristic normal. Cele mai compacte si mai intinse paduri se intalnesc in satele Valea Indarat, Rada, Valea lui Bad si Valea Lupului. Printre speciile care compun padurea de gorun in amestec se remarca: ulmul, frasinul, carpenul, mesteacanul si altii. Printre arbustii care imbraca padurea de gorun si fag, se remarca: sangerul, cornul, alunul, si paducelul.

Primavara inainte de infrunzirea arborilor stratul erbicen este presarat cu multimea multicolora a plantelor de primavara: floarea pastilor, brebeneii, ghioceii, viorele, untisor si alte multe specii care contribuie la frumusetea acestor plaiuri.

Dupa ce coroanele arborilor se implinesc cu frunze, flora stratului erbacen se reduce. Pe langa pitorescul pe care-l confera peisajul, pe langa solurile specifice pe care le determina padurile de fag, au o mare importanta economica, datorita valorificarii multiple a lemnului.

Padurile de fag ocupa suprafete mai mari sub forma de paduri compacte pe interfluviile tinere la Valea Lupului si Valea Radei si sunt reprezentate prin fag alaturi de care in unele locuri se mai gasesc paltinul, frasinul, carpenul. Dintre arbustii raspanditi se remarca: alunul, murul, lemnul cainesc, paducelul.

Coroanele fagilor, formand o bolta cu frunzisul des, fac ca vegetatia erbacee sa fie slab dezvoltata si cu plante rare.

Daca la umbra padurilor de fag plantele cu flori sunt rare, in schimb, luminisurile ei deschise prin taierea padurilor dar mai ales poienilor, sunt acoperite de un complex de plante cu flori de forme si culori variate si ierburi care ofera pasuni si fanete naturale de o buna valoare nutritiva. Pe vaile torentilor permanenti sunt raspandite esentele moi ca: aninul negru, salcia capreasca, plopul.

Pasunile si fanetele secundare prezente pe suprafete mult mai mari cuprind o foarte bogata flora erbacee a carei mare diversitate ii asigura o ridicata valoare nutritiva constituind o bogata baza furajera pentru efectivele de animale atat in perioada de vara cat si pentru iernat.
Animale salbatice 

Elementele cadrului natural sunt intregite de numeroase specii de animale de padure dintre care cel mai reprezentativ este caprioara, element faunistic si vanatoresc a carui zona optima de trai se intinde pana la aproximativ 700-800m altitudine. Accidental e prezent si cerbul, alaturi de care este prezent tot accidental si ursul. Se mai remarca iepurele, prezent in intreaga zona care constituie vanatul cel mai important sub raport economic si vanatoresc sportiv. Dintre carnivore se remarca vulpile si lupii si destul de rar rasul si pisica salbatica. 

Din fauna marunta amintim veverita, dihorul, nevastuica. In padurile de gorun si chiar si in cele de amestec, este prezent mistretul, crescut in mod simtitor si care in turme provoaca serioase pagube culturilor agricole, in special, la nivelul satului Jugur. Varietatea speciilor faunistice ca si numarul relativ mare al reprezentantilor pe specii, justifica pe deplin evolutia cadrului natural pitoresc.