Clima

Clima constituie una din elementele de baza ale cadrului natural cu influenta nemijlocita si directa asupra tuturor domeniilor de activitate.

Cunoastrea caracteristicilor climatice, respectiv a valorii elementelor si parametrilor climatici, este necesara tuturor domeniilor a caror activitate este influentata de conditiile de vreme.

Datorita pozitiei pe care o are in sudul judetului, altitudinii in general sub 160 m si a cadrului inconjurator cu deschidere larga catre sud si est comuna Stefan cel Mare face parte din provincia cu clima continental excesiva.

In conditiile lipsei unor informatii climatologice directe in mod deosebit din din zona, analiza elementelor climatice ale comunei Stefan cel Mare le vom determina prin interpolarea datelor meteo de la statiile meteorologice Pitesti, Titu, Videle.

Clima perimetrului cercetat este continetal excesiva si se caracterizeaza prin amplitudini termice mari, determinate de racirea puternica din timpul iernii ca urmare a patrunderii maselor de aer arctic si de incalzirile excesive din timpul verii ce au loc in cazul invaziilor de aer tropical, avand urmatoarele caracteristici:

  • temperatura medie anuala: + 10 grade celsius
  • temperatura minima absoluta: - 34 grade celsius
  • temperatura maxima obisnuita : + 39,5 grade celsius .

In privinta temperaturilor extreme – minime, se observa ca acestea au o amplitudine termica destul de ridicata.

Din analiza temperaturilor minime, reiese ca in zona primul inghet se produce in perioada 1 – 11 noiembrie, iar ultima zi cu inghet este in perioada 11 – 15 aprilie. Adancimea maxima de inghet este de 0,80 m iar frecventa medie a zilelor de inghet este de 105 zile/an.

Valorile anuale ale nebulozitatii indica un numar de 120 zile senine si 130 zile acoperite.

Precipitatiile atmosferice constituie elementul metorologic cu cea mai neuniforma repetitie, atat in spatiu cat si in timp.

Anual se inregistreaza in medie 600 mm, repartizati neuniform in cursul anului.

Succesiunea cantitatilor medii lunare multianuale de precipitatii in cursul anului este caracterizata in general, printr-o crestere semnificativa la sfarsitul primaverii si inceputul verii si o a doua crestere, mult mai atenuata la sfarsitul toamnei.

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in luna iunie-iulie, datorita convectiei termice directe, in felul acesta cantitati maxime anuale ating valori mari in anii ploiosi.

Valorile cele mai scazute se inregistreaza in ianuarie- februarie, iar in anii secetosi cantitatile anuale scad simtitor, inregistrandu-se valori mici ca urmare a instalarii si persistentei unui regim anticiclonic stabil.

In timpul verii, ploile fiind foarte rapide si abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distructive.