a) Relief 

Relieful comunei este în cea mai mare parte deluros, iar în zona vestică cuprinde o parte din lunca râului Argeş, care străbate teritoriul comunei şi care dispune de un important potenţial hidroenergetic.

b) Reţeaua hidrografică 

Principalul curs de apă este cel al râului Argeş.
De asemenea, reţeaua hidrografică este tributară râurilor Valea Bădilei şi Valea Iaşului şi pâraielor Badiu, Valea Turcita, Valea Cerbureni şi pârâul Podul. 

Către cursurile de apă menţionate converg torenţi şi pâraie care îşi adună apele de pe versanţi.
Apa subterană se află la adâncimi cuprinse între 0,50 – 5,00 m.

c) Solurile şi resursele subsolului 

Stratul de suprafaţă – solul vegetal, este format în cea mai mare parte de cernoziomuri şi cernoziomuri cambice. Solurile menţionate li se asociază diferite faze de erodare.

Fertilitatea bună a cernoziomurilor şi relieful au determinat profilul funcţional al comunei, fiind majoritar agricol, precum şi o mare suprafaţă a teritoriului acoperită de păduri, aceasta favorizând exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului.

Folosirea intensivă a resurselor de sol necesită o serie de măsuri sau lucrări de îmbunătăţiri funciare: lucrări de combatere a eroziunii solului şi a celor de stabilizare a aluncărilor, precum şi îndiguarea luncilor inundabile.

Solurile ce conţin un procent ridicat de argilă (peste 50%) au tendinţa de verticitate şi de tasare datorită lucrării pământului (arăturii) de-a lungul anilor la aceeaşi adâncime şi a trecerii repetate pe sol cu utilaje agricole.
Pe versanţi, solurile suferă într-un grad mare fenomenul de eroziune la aceeaşi înclinare.

d) Caracteristici geologice

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei face parte din cadrul unităţii structurale denumită Depresiunea Getică, în zona de nord a acesteia, zona dealurilor subcarpatice, depresiune premontană ce a preluat funcţia de sedimentare. 

Această zonă din flancul sudic al Carpaţilor Meridionali are o structură cutată în avântfosă, structură mascată de depozite sedimentare pliocene şi cutanare.

Atât etapele Mezozoicului, cât şi ale Cuaternarului marchează transgresiuni evidente în importante lagune şi discordanţe stratigrafice.
La zi, în comuna Valea Iaşului apar depozite sedimentare de vârstă daciană, alcătuite predominant din argile, nisipuri şi pietrişuri.

Din sondajele cuprinse în studiul geotehnic stratificaţia din cuprinsul perimetrului propus studiului este allcătuită dintr-un complex nisipos-argilos, specific dealtfel zonei predominante de luncă, unde s-au făcut investigaţii de teren. Stratificaţia este uniformă.

În general, în intravilanele satelor comuni nu sunt probleme de instabilitate a terenului din punct de vedere geotehnic. Există totuşi câteva areale afectate fie de alunecări, torenţi, prăbuşiri de strate sau pante mari, fie supuse inundaţiilor. 

Adâncimea de îngheţ este de 0,90 – 1,00 m. Frecvenţa medie a zilelor de ingheţ cu temperaturi mai mici de zero grade este cuprinsă în intervalul 110-120 zile/an.
În urma investigaşiilor geologice se poate face următoarea clasificare a terenurilor:

• Terenuri construibile
  - terenuri cu suprafaţa aproximativ orizontală. Cuprind suprafţele din lunca neinundabilă a cursurilor de apă şi terasele acestora.
  Terenuri construibile cu amenajări
  - terenuri cu pantă relativ mică, la baza pantei sau în vecinătatea curgerilor torenţiale de apă
  - se impun amenajări, lucrări de consolidare: ziduri de sprijin, diguri de protecţie, talazuri, terasări, drenări, şanţuri de gardă, etc
  - se impun lucrări de supraînălţare

• Terenuri neconstruibile

- terenuri cu pantă mare, propice alunecărilor de teren, zone supuse inundaţiilor şi fenomenul de eroziune
- pentru terenurile alcătuite din: argile prăfoase, nisipoase, plastic vârtoase, nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri – adâncimea medie de fundare este de -1,00 m de la cota terenului natural, iar presiunea convenţională are valori între 250-350 Kpa
- pentru argile plastic consistente şi nisipuri sau prafuri saturate cu apă, adâncimea minimă de fundare este de -1,00 m de la cota terenului natural, iar presiunea convenţională de calcul are valori între 100-200 Kpa
În zonele de versant, unde se pot amplasa construcţii, stratificaţia este neuniformă şi terenul are o capacitate portantă mai scăzută 200-250 Kpa iar adâncimea de fundare este 1,00 m de la cota terenului natural
- în cazul prezenţei la suprafaţă a argilei contractile – adâncimea minimă de fundare este de -2,00 m de la cota terenului sistematizat şi nu mai puţin de ,50 m de la cota terenului natural. Presiunea convenţională luată în calcul va fi de 200-300 Kpa (funcţie de gradul de umiditate al terenului).

e) Caracteristici geomorphologice 

Din punct de vedere geomorphologic suprafata comunei cuprinde diferite forme de relief ca: lunca, terasa, dealul si chiar muntele.

Din fisele forajelor executate pe lunca paraului Valea Iasului reiese ca stratificatia este uniforma. Grosimea stratului vegetal este de 0,3 m. In continuare urmeaza nisipuri fine argiloase pe lunca paraului, iar in restul perimetrului, argila plastic vartoasa.

f) Regimul climatic

Clima perimetrului este temperat continentala, cu zile calde in cea mai mare perioada a anului, fara viscole puternice iarna. Valorile medii ale radiatiei solare sunt de 110-115 Kcal/cm.p.

Directia predominanta a vanturilor este NV iar intensitatea medie a acestora pe scara Beaufort este de 1,8-2,4 m/s.

Precipitatiile medii anuale au o valoare de cca.700 mm si reprezinta media valorilor inregistrate pe ultimii 10 ani.

Temperaturi: 

• temperatura medie anuala 8 – 10 grade C

• temperatura minima absoluta – 28 grade C

• temperatura maxima absoluta +38 grade C.

g) Seismicitatea zonei

Din punct de vedere seismic, comuna Valea Iaşului face parte din zona de calcul „D", având următorii parametri seismici, conform P100/1992:

• coeficient seismic - ks = 0,16

• perioada de colţ - Tc = 1,00 sec.

• adâncimea de îngheţ - 1,50

• frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu temperaturi mai mici de 0 grade celsius este de cca. 110 – 120 zile/an

h) Suprafaţa şi potenţialul natural al comunei

Comuna Valea Iaşului are o suprafaţă de 2717 ha. 

Pe principalele categorii de folosinţă, suprafaţa fondului funciar al comunei se structurează astfel:

 

Principalele categorii de folosinta	Suprafata (ha)	%
Total suprafaţă	2717	100,00
Dincare:
agricol	1585	58,33
arabil	250	9,20
vii şi pepiniere viticole
păşuni	565	20,79
fâneţe	617	22,70
livezi	153	5,63
păduri şi rezervaţie forestieră	638	23,48
ape şi bălţi	8	0,29
construcţii, curţi, neproductiv	56	2,06
drumuri, căi ferate	37	1,36
intravilan,vetre, sat	393	14,46