Date istorice

 

Comuna Valea Mare Pravăţ este atestată documentar după anul 1680. Localiatea îşi deapană firul existenţei din timpuri străvechi, a fost identificată, pe bază de mărturii certe existenţa de aşezări dacice. 

Cu ocazia acestor săpături au fost descoperite diferite obiecte aparţinând culturii " Coţofeni" remarcându-se toporul de luptă de aramă, cu braţe opuse sau în cruce.

De altfel, urme ale epocii bronzului marturii de cultură materială atestate şi diversificate cronologig, în lucrările diferiţilor istorici Câmpulungeni, care atesta continuitatea locuitorilor pe aceste meleaguri şi nivelul de dezvoltare al civilizaţiei dacilor.

Dezvoltarea localităţii este strâns legată de exploatările de calcar, din apropiere.
Apărută după anul 1680, aşezarea avea rangul de sat, un rol demografic şi social economic l-au avut aşa zişii "mocani" veniţi din partea Făgăraşului. 

Exploatările de calcar au început încă din anii 1700, calcar folosit la fabricarea varului, la construirea de case,e.t.c 

Există mai multe legende , printre care si cea legată de numele localităţii conform căreia " Apostolul Andrei însărcinat cu propagarea Evangheliei în Bizant, Tracia , Sciţia şi ambele Dacii, coborând din Dacia Superioară în Dacia Inferooara pe la Bran ( de la Zărneşti) si ajungând în locul acesta ( Mânăstirea Nămăeşti de astăzi – n.a.) s-ar fi uitat pe fereastra unui templu păgân ca să vadă un preot de la care vroia să înceapă propaganda creştină şi , nezărind pe nimeni în templu, se zice ca s-ar fi întors către însoţitorii săi de călătorie şi ar fi zis: " NEMO EST " , de unde numele de Nămăeşti.

O alta legendă , păstrată de tradiţie , este legată de celebrul şi încă disputatul Negru Vodă, care împreună cu mai mulţi nemeşi veniţi din Ardeal , care s-au stabilit aici şi de la aceştia ar fi dat numele satului Nemeşeşti transformat apoi in Nămăeşti.

La Bilceşti de unde se trage si numele satului a existat familia Bilcescu , familie înstărita până la rangul boieriei, care aveau suprafeţe de pământ întinse, turme de oi, cirezi de vite şi magazii. La Nămăeşti s-a născut Dumitru Busuiocescu (1873) professor universitar, care a contribuit la construirea primăriei. Tot aici a fost un alt fiu al satului General – Colonel Pretorian Ion Cocioabă , care a luptat în cele doua razboaie mondiale. Nu cunoastem blazonul familiilor, generalul Teodorescu care a fost remarcat în primul război mondial, a fost fiu al satului, de asemenea boierul Alimănăşteanu, care a construit biserica din Bilceşti şi Castelul. 

Cel mai vechi este schitul rupestru ( sapat în stânca) din Nămăeşti, care la începuturi ar fi fost un templu păgân ( de fapt aceasta este particularitatea ce i-a adus celebritatea), mai exista si biserica de mir ridicata pe la 1785 , in apropierea schitului mai sus amintit. La răsărit se înalta mareţul Mausoleu Mateiaş, ridicat în amintirea veşnică a eroilor neamului românesc, în primul razboi mondial. în satul Bilceşti s-a înălţat în anul 1944 o biserica de catre familia Alimanişteanu " spre a fi loc de odihnă lui şi neamului sau" . În satul Valea Mare a fost ridicat un monument de piatră în memoria celor căzuţi în primul razboi mondial, eroi ai neamului acestui sat.

Casa memoriala Nămăeşti " George Topârceanu " a fost locul unui scurt popas din viaţa celui care a fost poetul George Toparceanu.
Mausolel Mateiaş, edificiu dedicat memorie luptătorilor din primul război mondial.