Date geografice

Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geo-morfologic, din muscelele subcarpatice argeşene, dintre Topolog şi Dâmboviţa, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munţilor, ceea ce evidenţiază slaba influenţă a tectonicii şi originea lor predominant eroyivă, de contact, aşa cum se prezintă şi comunele Corbeni şi Arefu.

Râul Argeş formează în Corbeni un complex care cuprinde albia. lunca şi terasa joasă.Dacă albia a suferit modificări morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare şi a acumulărilor Vidraru şi Oeşti, în profil longitudinal acesta cunoaşte meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluenţă cu Berindeşti pe o lungime de 2.500 m şi cu Varniţa pe 500-600 m).

Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lăţimi medii de 150-200 m.Cât priveşte terasa, delurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta având aspecte de creste, fragmentate de o reţea de văi torenţiale tributare râului Argeş (Chiciora - 1227 m, Oeşti - 975 m, Ciora - 892 m, Pârâul Babei - 837 m, dealul Măgurele - 807 m, dealul Berindeşti - 757 m,Gorundişul Mare - 788 m, dealul Comorii - 703 m, dealul lui State - 650 m).

Versanţii văilor sunt înalti şi abrupţi, atacaţi de fenomene geo-dinamice, cu alunecări de teren şi prăbuşiri.Văile secundare, cu malurile înalte de 3-5 m, sunt: Berindeşti, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca şi Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeşului, şi Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătuşilor, Seaca şi Varniţa pe partea dreaptă.

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formaţiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului şi Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formaţiunea paleologică, grosimea calcarelor şi a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m.

Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeş, care îl străbate pe circa 11 km şi este alimentat de pârâurile Aref, Berindeşti, Obia, Tolia, Oii, Oeasca şi Varniţa.Mai important ni se pare pârâul Berindeşti, cel mai mare afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea.

Râul Argeş prezintă un regim de curgere permanent;între 1400 - 1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivo-pluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală şi moderată.În regimul scurgerii râului Argeş, pe teritoriul comunei Corbeni, au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice.Lacurile de acumulare de la Vidraru şi Oeşti, precum şi canalul de fugă dintre acestea, au influenţat puternic regimul scurgerii apei.

În cuprinsul comunei Corbeni s-a semnalat,de asemenea, prezenţa apelor subterane la adâncimi intre 0,5 - 20 m.