Flora si fauna
Vegetaţia sectorului studiat se încadrează, în zona pădurilor de foioase ce ocupă zona de munte (sub 1200 - 1000 m) şi partea dealurilor subcarpatice înalte şi mai precis zona subetajului de fag.
La limita sudică a acestui sector se întinde „subetajul gorunului" cu fâşia alternanţei de fag şi de gorun şi fâşia gorunetelor.
Spre limita superioară a etajului, fagul se amestecă cu bradul sau cu molidul, formând pădurile de amestec din etajul montan superior, iar la altitudini mai mici formează păduri „curate" sau uneori se amestecă cu alte specii de foioase cum sunt: carpenul, mesteacănul, frasinul, arţarul, ulmul, jugastrul, cireşul amar, mărul pădureţ, părul pădureţ, teiul cu frunză măruntă, cătina albă etc.
Statul arbustiv este alcătuit din arbuşti si subarbusti cum sunt: alunul, socul roşu, cornul, sangerul, murul, zmeurul, calinul, afinul, pe „Dealul Toaca", lemnul câinesc, paducelul, rugii, măceşul, fragul, etc.
Fauna este bogata si variata in concordanta cu condiţiile oferite de cadrul natural. Fauna terestra este bine reprezentata prin: vulpe, lup, ras, jder, dihor, pisica sălbatica, nevastuica, bursuc, veveriţa, iepure, căprioara, mistreţ, arici, şarpele de câmp, cârtita, etc.
Dintre pasări enumerăm: mierla, vrabia, pitigoiul, toiul, gaiţa, cinteza, coţofana sau tarea, ciocanitoarea, cioara, corbul, cucul, pupăza, graurul, codobatura, rândunica, dumbraveanca, sticletele, potarnichea, pitpalacul, etc.
Pasări răpitoare: uliul găinilor, eretele, şoimul randunelelor; de noapte: buha, cucuveaua, huhurezul, etc.
Insectele sunt numeroase: furnica, buburuza, lăcusta, libelula, greierul, etc.
De asemenea, se găsesc si reptile ca: şarpele de casa, şarpele de alun, soparla de câmp, guşterul, vipera sau năpârca, salamandra; boaste: brotacelul, broasca raioasa verde, broasca săritoare, broasca ţestoasa etc.
In apele Râului Doamnei au trăit in zona deluroasa inalta peşti ca: păstrăvul, lipanul, zglavocul, nisiparnita, molanul, latita, tiparul, dar si raci etc.
După captarea apelor in lacul Vidraru mai trăiesc in Râul Doamnei: mreana, cleanul, „podeţele" etc.
In anul 1957 a fost semnalat aspretele in apele Râului Doamnei si Vâlsan.