Date geografice

Comuna Dragoslavele este situată în partea de nord-est a judeţului Argeş, la o distanţă de 73 km de municipiul Piteşti şi la 18 km de oraşul Câmpulung, are o suprafaţă de 11.973 ha dispunând de un relief muntos.

Asezata la intretaierea unor importante cai de comunicare- soseaua europeana ce leaga Brasovul de Pitesti si Bucuresti si drumul national spre Tirgoviste – comuna Dragoslavele poate fi considerata un „ centru".

Ea beneficiaza nu doar de asezare la drumul european, ci si de clima placuta datorita altitudinii de aproximativ 650 m si muntilor care o inconjoara, munti ale caror virfuri depasesc 1850 m. 

Localitatea Dragoslavele este situată la poalele vestice ale Munţilor Leaota, in depresiunea Dragoslavele, pe cursul superior al Dâmboviţei 

Se învecinează cu comuna Rucar şi comuna Dâmbovicioara la nord, cu comuna Valea-Mare-Pravăţ la vest, cu comuna Stoienesti la sud, cu judetul Damboviţa la est, iar cu judeţul Braşov la nord-est.

Râul Dâmboviţa curge prin partea de vest a comunei şi pe valea ei amândouă sate a comunei sunt situate. Partea de est mai ales constă din păduri şi munţi. Cel mai înalt vârf a comunei este 1.887 de metri şi se află în Munţii Leaota, la graniţa cu judeţele Dâmboviţa şi Braşov la est.
Coordonate geografice şi GPS: Longitudine: 25.1638, Latitudine: 45.345

Principalele tipuri de soluri ce apar pe teritoriul comunei urmeaza intocmai etajele de vegetatie ce se dezvolta incepand cu inaltimile Masivului Iezer si pana in zonele cele mai joase, se retine ponderea ridicata a pajistilor alpine si subalpine.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei ocupa un areal extins, care are in componenta sa Masivul Leaotei, Masivul Iezer-Papusa si culuarul Dambovicioara.

La perimetrul comunei distingem urmatoarele forme de relief: sensul aluvionar si terasele raurilor Dambovita si Valea Caselor , muntii si dealurile inalte

Sensul aluvionar si terasele celor doua riuri cuprind albia minora si majora, lunca si terasele acestora.Dealurile sunt slab reprezentate in cadrul acestei zone. In aceasta categorie pot fi trecute zonele de trecere de la cursurile de apa la versantii zonei muntoase. In arealul comunei, predomina zona montana,cu versanti inclinati a caror panta depaseste frecvent 40% , iar spre crestele montane panta versantilor creste variind intre 63 % si 80%.

Retea densa de paraie si izvoare cu caracter permanent, tributara in cea mai mare parte cursului principal de apa ,raul Dambovita- din aceasta vasta retea se detaseaza: Valea Cheii , Valea Ghimbavului , Valea Caselor, valea Frasinului, Valea Hotarului si Valea Olaneasca.

Muntii care formeaza cadrul acestei zone au inaltimi cuprinse intre 1000 si 2000m, reprezentand spinari in general inguste, cu abrupturi aproape verticale atacate pe ambele flancuri de eroziunea regresiva a organismelor torentiale dar si a cursurilor permanente de apa: Muntele Vartoapele, Muntele Albescu, Muntele Sintilia si Coltii Ghimbavului . Padurile ocupa cea mai mare suprafata, in cadrul lor individualizandu-se etajele padurilor de fag montan, de fag si rasinoase si paduri de molid.