Date istorice

Dintotdeauna, localitatea noastra si locuitorii ei au atras atentia calatorilor, a oamenilor de cultura, a tuturor celor care au cunoscut-o si i-au cunoscut oamenii, harnicia, daruirea, frumusetea.

Camil Petrescu remarca: "Dupa Dragoslavele , alaturi de carele lungi de 8-10 metri, cu busteni, intalnim adesea femei calare pe cai mici, cu sei mari de lemn ,acoperite cu blana de oaie, mereu cu palariute negre, uneori peste marame cu ii, inflorite altite si cu sabace, in opinci scortoase. Spre Mateias, soseaua pietruita varos urca intortocheat, pare ca uneori da in gol, intr-o apa a cerului,pentru ca, trecut de ocol, valea sa se pravalesca jos de tot, cu drumuri si sate acolo, in fundul larg al ei"

Astfel, intr-un privilegiu comercial ce confirma relatiile cu Brasovul, la 20 ianuarie 1368, Vladislav domn al Tarii Romanesti si Ban al Severinului amintea ca negustorii plateau „ vama la Campulung, sau langa". In sec. al XV -lea, in 1413 Mircea Cel Mare reinoieste vechile vami si targuri de la Campulung si mentioneaza „ vama de la Dambovita". Numele este amintit in documente din arhiva Brasovului iar, intr-un document din 1451 Vladislav al II-lea se refera la Dragoslavele si Rucar. Dupa ce la 1510 Vlad voievod scrie despre" schilerii" din Dragoslavele, datele si mentiunile devin tot mai abundente.

Nicolae Iorga situa Posada in zona aceasta ( Dragoslavele-Bran) si aprecia ca pe aici au trecut la 1330 ostile lui Carol Robert.

Tot pe aici se pare ca a venit la 1395 regele Sigismund si, dupa ce" a dat un act langa satul ce-i zice Campulung", a fost batut in lupta, conform aceluiasi istoric, de trupele lui Vlad –Voda.

In documentele din sec.XVII-lea se arata ca dragoslavenii erau insarcinati cu paza granitei, aveau proprietati si-n afara hotarelor satului iar locuitorii scutiti prin hrisoave domnesti de dari.

Istoria acestor locuri a fost mereu zbuciumata. Pe la 1641-1642 au venit din zona Hategului locuitori noi, numiti rudari- adica aurari. Termenul de „rudari"provine din cuvantul slav"ruda" = stanca( aurifera).

In sec.al XVII-lea, Vintila Vornicul i-a „ rumanit" pe locuitorii asezarii dar, prin mijlocirea lui Matei Basarab s-au rascumparat cu 3000 de galbeni. Crucea de piatra din centrul localitatii, cruce din 1642, consfinteste acest moment al eliberarii, iar la 1647, acelasi, voievod mentioneaza la 10 aprilie" vama domneasca de la schela Rucarului si a Dragoslavelor", aceasta din urma avand sub ascultare inca 12 sate: pana la Cotenesti, Nucsoara, Slanic, Albesti, Leresti sau Namaiesti".

De aici au plecat locuitori la Casin in judetul Bacau, in tara Barsei sau la Soveja. Sa nu uitam ca la Soveja a descoperit Alecu Russo "acel cantec al vantului din carpati- balada Miorita"

Aici, la trecatorile Carpatilor, locuitorii au aparat in Primul razboi mondial tara si au luptat pentru infaptuirea Romaniei Mari.

Luptele din zona muntilor Mateias si Capitanu fac parte din ceea ce Nicolae Iorga numea "epopeea trecatorilor". Prefectul de Muscel spunea la 1916 ca armata romana a aparat la Dragoslavele si Campulung" obarsia sacra a statului roman" Mateiasul fiind comparat cu un munte urias al trecutului nostru, iar Ferdinand I „ prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala Rege al Romaniei" conferea ordinul „ Mihai Viteazul" drapelului Regimentului 70 infanterie" pentru vitejia si avantul cu care au luptat(…) in luptele din Dobrogea si-n acelea de la nord de Campulung in 1916 (…) si rezistenta inversunata ce a opus (…) trupelor de elita germane ce voiau a patrunde prin Valea Pravatului spre orasul Campulung"