Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni

Biserica de lemn din Glambocata-Deal

Catagrafia din 1810 consemnează existenţa unei singure biserici, din lemn, bună, cu hramul Priapodoamna Paraschiva, care avea toate cărţile şi două rânduri de veşminte, din care unul ponosit. Satul avea 24 de case, cu 126 de locuitori (56 de bărbaţi, 70 de femei). 

Singurul preot, Nicolae, fiul lui Manole, era „bun învăţat", şi fără patima beţiei, fusese preoţit la 17 decembrie 1797 de către fostul mitropolit Dosithei şi orânduit la această biserică. În catagrafia din 1832, la biserica cu acelaşi hram, aflată pe moşia megieşească, slujea un singur preot, Radu, neavând ţârcovnic sau diacon. 
Catagrafia din 1840, la care semnează popa Radu din Glâmbocata, consemnează o biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, cu temelie de zid, învelişul de lemn, leat 1792 iulie 20, ctitor fiind „răposatul Gheorghe Hagi ot Târgovişte". 
Biserica de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost reparată prin 1834-1836, când a fost acoperită cu tencuială, pictată, şi probabil şi-a schimbat hramul, cel de astăzi fiind Naşterea Precistei. 
Monument istoric, biserica, de plan trilobat, se compune din altar, naos şi pronaos, peste care se înalţă o turlă, pridvorul fiind adăugat în 1834-1836. Absidele naosului sunt poligonale, cu trei laturi, iar a altarului cu cinci laturi. Bârnele rotunde, din care a fost construită, au fost îmbinate prin sistemul „la jumătate de lemn", folosindu-se constant şi „melcii" (pene).
Folosirea turlei drept clopotniţă contribuie, prin mişcarea corpului bisericii, la desprinderea picturii. Din pisania aflată deasupra uşii de intrare în biserică se mai păstrează: „…din temelie… Stoica, Enache, Radu, Dobre… şi de robu lui Dumnezeu preot Costandin Arsene… s-au zugrăvit… Radu zugrav… leat 1834 s‹ept› 22". 
Remarcăm din pictura exterioară: „Judecata de apoi" şi „Raiul", din dreapta şi stânga intrării, iar de pe latura de nord „Sf. Gheorghe", „Marina cu dracul", „Moartea" şi de pe latura de sud „Sf. Dumitru". Reţin, de asemenea, atenţia brăduţii din peisajul natural al picturii. 
Icoanele din interior, din care una este semnată „+ Diacul Radu zug‹ravu› 1791" sunt compromise datorită cariilor care le macină.