Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Biserica din Ciulnita

Biserica din Ciulnita

Aflată pe şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, biserica, cu hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, a fost ctitorită, după cum aflăm din pisania de piatră din interior, din temelie, de Mihail Eustatiade în memoria tatălui său Eustatiade Dimitiriu şi a Elenei Eustatiade, în timpul mitropolitului Iosif Grigorian, şi s-a sfinţit în anul 1888. 

O altă pisanie scrisă recent, cu vopsea albă, ne spune că biserica a fost construită de „familia evlaviosului boier Mihail Eustatiade" şi pictată de Gh. Ioanid, ucenicul lui Nicolae Grigorescu. În această pisanie însă se arată că biserica a fost clădită între 1881 şi 1888, dar inscripţia din august 1887 de pe un clopot menţionează că s-a turnat pentru biserica din Ciulniţa, „zidită acum din temelie, în anul 1887, cu cheltuiala mea, eu Mihail Eustatiade proprietarul, singurul ctitor" . 
Testamentul său, publicat în Monitorul Oficial 209/18 decembrie 1902, instituia ca legatar universal pe întreaga sa avere, mobilă şi imobilă, pe vărul său Ion Kalinderu. 
Prin testament, lăsa bisericii clădită de el pe moşia Ciulniţa Eustatiade 80.000 de lei, valoare nominală în scrisuri funciare rurale 5%, fond care va fi conservat, sub controlul Ministerului de Culte, la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, spre a servi la întreţinerea bisericii, cu casa preotului, cât şi la plata servitorilor: leafa preotului paroh - 100 de lei pe lună, leafa cântăreţului din dreapta - 45 de lei pe lună şi a celui din stânga - 40 de lei pe lună, a paracliserului - 20 de lei pe lună, întreţinerea serviciului religios pe an - 300 de lei, cheltuielile hramului bisericii - 200 de lei, vopsirea acoperişului la fiecare trei ani - 200 de lei pe an, asigurarea bisericii şi a casei preotului de incendii - 120 de lei pe an, total 3.180 de lei. 
Tot prin testament, lasă bisericii odoarele depuse în sipetul aflat în casa din Ciulniţa (douăzeci de icoane îmbrăcate în argint, paftale, icoane mari de argint, cruce mare de argint, cădelniţă mare de argint), cât şi iconostasul din casa din Bucureşti, ce se vor preda de legatarului universal cu trei inventare, un exemplar la Epitropie, unul la legatarul universal şi al treilea la Ministerul Cultelor. Astăzi, aceste odoare sau o parte din ele, se păstrează în altarul bisericii din Ciulniţa-Eustatiade. 
Totodată, dorea ca preotul Ion Isbăşescu Sachelarie, care îşi îndeplineşte „cu toată sfinţenia datoriile sale", să fie menţinut, iar în caz de moarte sau de înlocuire a lui, să se găsească un preot care posedă diploma de absolvire a seminarului complet. 
Ca o sarcină a avantajului caselor sale de la Ciulniţa, pe care le lasă bisericii, cât şi a fondului remuneraţiei sale, preotul este rugat să îndeplinească serviciul religios la unele sărbători (20 mai hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, cu alţi doi preoţi din satele vecine, 20 septembrie - Sf. Eustatie, 14 octombrie - Sf. Paraschiva, 26 octombrie - Sf. Dumitru, 8 noiembrie - Sf. Mihail şi Gavril, 25 noiembrie - Sf. Ecaterina), când va pomeni numele său şi al familiei sale. 
Cu sprijinul primarului Marin Ibric şi al enoriaşilor din Ciulniţa, în timpul preotului Daniel Damaschin, s-a consolidat, în 2004, structura interioară şi s-a restaurat pictura de pictorul D. E. Mănăstireanu.
Pe peretele de vest al pronaosului, în partea de sud, sunt pictate trei persoane, iar în partea de nord, o femeie, ctitorii bisericii. Tot în biserică se mai află două tablouri ale lui Mihail Eustatiade, unul pe peretele de vest al pronaosului şi altul în altar. 
Pe peretele de vest, unde se află ctitorii săi, cusută pe o stofă înrămată, se află inscripţia „Mihail Eustatiade a încetat din viaţă la 13 septembrie 1902, ora 7 a. m., el a murit cu corpul, dar cu sufletul nu, şi va remâne neuitat în memoria celor ce au avut fericirea de a-l cunoaşte. Dumnezeu să-l ţină în rândul drepţilor". 
Construcţie mare, biserica lui Mihail Eustatiade, de plan treflat, se compune din altar, naos, pronaos şi pridvor, absidele naosului având trei laturi, iar ale altarului, cinci. Peste naos şi peste pronaos se înalţă câte o turlă, acoperişul fiind din tablă galvanizată. 
În faţa bisericii se află mormântul preotului Vasile Breazu (1886-1965) şi al ginerelui său, pr. Constantin Bănuţă (1908-1975) , care au slujit la această biserică, primul până în 1954, al doilea între 1954 şi 1975. De asemenea, se afla mormântul învăţătorilor Ştefan Braslă şi al soţiei sale, Maria Braslă. Astăzi la această biserică slujeşte pr. Daniel Damaschin.