Cadrul natural

Relieful 

Orasul Mioveni este amplasat in marea unitate Subcarpatica Podișul Getic sau Piemontul Getic (care continua Muscelele Argesului), mai precis intr-o subunitate a acestuia, Piemontul Cândești. 

Geomorfologia Piemontulului Cândeşti este complexă, fiind alcătuit din terase, culmile prelungi și netede, franjurate de văi largi și mănoase ale râurilor: Doamnei (la limita administrativă cu comuna Mărăcineni), Târgului (la limita administrativă cu comuna Dârmănești) și râul Argeșel (în vecinătatea de NV a intravilanului cartierului Racovița și al orașului Mioveni).

Clima 

Judeţul Argeş se încadrează în perimetrul sectorului de climă continentală. Zona oraşului Mioveni aparţine distictului climatic central din Câmpia Romană. Clima este în general dulce, cu ierni nu prea geroase (temperatura cuprinsă în medie între – 10 0C şi -150C ) şi verile nu prea călduroase (temperatura cuprinsă între + 180C si +200 ). Temperatura medie a lunii iulie este de 220 C, iar temperatura medie a lunii ianuarie este de -30 C.

Frecvenţa medie anuală a vântului din directia NV este de 18%, iar cea din directie V de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s pentru direcţia NV şi 1,8 m/s pentru direcţia V.

Cantitatea medie de precipitaţii înregistrată în raza localităţii Mioveni este cuprinsă între 700-800 mm/an. În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor se înregistrează variaţii de la o lună la alta. În timpul verii, ploile fiind foarte rapide şi abundente, prezintă un pronunţat caracter torenţial cu puternice efecte distructive.

Hidrologie

Orasul Mioveni este situat în bazinul hidrografic al Argeşului, pe unul din afluenţii săi indirecţi, Argeşel. Bazinul hidrografic Argeşel se învecinează în sud cu bazinul Râul Târgului

(până în sudul oraşului Mioveni) şi cu bazinul Râul Doamnei pe aliniamentul Dealul Mioveni (437 m) – Dealul Cotului – Vârful Cotului (465 m).

Apele de suprafaţă şi subterane constituie surse pentru alimentarea cu apă a populaţiei si a agenţilor economici. Localitatea Mioveni, fiind situată în zona de deal cu roci slabe, puternic erodate de agenţii externi, este brăzdată de multe pâraie. Cea mai mare parte a acestor pâraieau un curs temporar, aprovizionate de precipitaţii. Pârâurile, torenţii si ogaşele formate pe terasele râului Argeşel sunt bine dezvoltate, unele atingând adâncimi de 5 m, altele sunt puţin evoluate. Cele mai importante văisunt: Valea Neagră, Valea Vierosi, Valea Cioranca, Valea Stancului, Valea Bărăgănoaia, Valea Adâncata. O parte dintre aceste pâraie au fost canalizate şi utilizate drept canale colectoare pentru apa menajeră a localităţiiMioveni.

Râul Argeşelul (L = 70 km) este afluentul râului Târgului (L = 65 km), iar râul Târgului este afluentul râului Doamnei (L = 87 km). Aceste trei cursuri de apă se unesc la cca. 300 m de Mioveni. Argeşelul este principala apă curgătoare ce udă teritoriul localităţii Mioveni, traversând-o pe direcţia nord-est spre sud, sud-vest. Argeselul izvorăste de sub Vârful Păpusa, la 2100 m altitudine, traversează Munţii Iezer (versantul sudic), Subcarpaţii Getici, Podişul Getic si se varsă în Râul Târgului, la Piscani Mioveni. Argeşelul are un bazin hidrografic îngust, lipsit de afluenţi mai importanţi, cu o vale suspendată în cursul superior, cu debit redus, seacă uneori în zona piemontană din causa infiltraţiilor apei din pietrişurile Cândeşti.

Apele subterane se diferenţiază în apele freatice (apele de suprafaţă) si apele de adâncime. Apele freatice sunt cantonate în pietrisurile şi nisipurile orizontului inferior al depozitelor villafranchiene.

Apele subterane sunt aprovizionate din precipitaţii şi debitul lor scade în perioada anilor secetoşi.

În Mioveni, stratul de pietriş este saturat cu apă, iar apa în puţuri se află la 5 - 6 m adâncime. Această pânză freatică continuă si în zona Colibaşi, Clucereasa şi se alimentează cu apă din pietrişurile de luncă. În zona cartierului Racoviţa apa subterană se  află la adâncimea de 4 - 8 m. La adâncimea de 50 - 60 m acviferul este sub presiune.

Geologie

Învelişul de sol, rezultat al interacţiunii factorilor fizico-geografici se prezintă destul de divers, dar se remarcă la nivel general influenţa deosebită a rocii reliefului şi a apei freatice.

Solurile se împart în mai multe unităţi zonale şi intrazonale care constituie potenţialul pedologic valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi a diverselor culturi în raport cu condiţiile mediului înconjurător. Distingem următoarele tipuri de soluri: soluri brune argiloiluviale, soluri brun luvic, regosoluri, erodisoluri.

Vegetaţie

Orașul Mioveni este situat în zona de interferenţă a vegetaţiei de luncă cu pădurile de gorun şi carpen. În lunci, vegetaţia este reprezentată prin pajişti de Agrostis stolonifera şi zăvoaie de Alunus gentinosa. Fauna în zonă este cea caracteristică zăvoaielor si vegetaţiei de luncă.

Vegetaţia - învelişul de plante luat în totalitate  - se caracterizează prin cele două tipuri: spontană și culturi.

Localitatea este amplasată într-o zonă de dealuri subcarpatice străbătută de văi largi, zonă cu condiţii favorabile pentru pomicultură, cultura cerealelor si creşterea animalelor. În intravilan unităţile agricole ocupă doar 2 ha, dar în exteriorul intravilanului se află suprafeţe agricole semnificative ca mărime.

Covorul vegetal spontan a fost defrişat şi transformat în suprafaţă agricolă. Din suprafaţa agricolă, terenul arabil reprezintă 10 - 20 % şi este cultivat cu cartofi, porumb, ovăz, secară, pometuri (pruni, meri) si vii.

Formaţiunile vegetale spontane sunt în prezent reprezentate prin:

- fâneţe naturale care ocupă 20 - 40 % din suprafaţa agricolă şi sunt alcătuite din specii de graminee asociate cu leguminoase;

- pădurea care este bine reprezentată pe laturile deluroase şi apare sub formă de pâlcuri; speciile sunt în amestec de stejar pedunculat, gorun, fag, cer şi gărniţă.

Cea mai mare parte a localităţii este ocupată de vegetaţia stejăretelor. În componenţa acestora, care ocupă partea centrală si de est a localităţii Mioveni, intră pădurile de cer si garaiţă (stejari submezofili-termifili). Prin provenienţa sudică a celor două specii se indică afinitatea lor pentru zonele cu temperaturi ridicate si contraste mai atenuate. Alături de aceste specii de stejar cresc în proporţii mai mici stejarul pedunculat, fagul, frasinul, arţarul tătăresc, jugastrul, ulmul, mărul, părul pădureţ, teiul argintiu. Dintre arbuştii mai frecvent întâlniţi: alunul, porumbarul, măcesul, calinul. 

În domeniul forestier, intervenţia omului este vizibilă prin defrişări de cele mai multe ori cu efecte negative asupra dealurilor, alteori prin plantaţii.Judeţul Argeș se află pe primul loc în ţară din punct de vedere al defrişărilor ilegale și legale, marea majoritate a pădurilor (aprox. 60%) fiind private și dintre acestea doar circa 10% sunt păzite de oameni ai Direcţiei Silvice Piteşti. În punctul "Întreprinderea de Autoturisme Dacia", s-au făcut plantări de salcâm cu circa 20 de ani în urmă, azi pe dealul din partea vestică a uzinei existând o frumoasă pădure de salcâmi. Pătura erbacee este compusă din floarea paştelui, ciocul berzei, vinariţa, graminee.

Primăvara, în locurile umbrite, sunt răspândite lăcrămioarele, murul, lipitoarea. În locurile uscate creşte fraga de câmp, iarba fiarelor. Pajiştile poienelor sunt alcătuite de obicei dintr-o floră xerofilă.

În Mioveni întâlnim o mare varietate de animale ce sunt răspândite de la câmpie până la munte: carnivorele din familia Conide: lupul, vulpea, carnivorele din familia Mustelide: viezurele sau bursucul, dihorul comun, nevăstuica, ierbivore: căprioara sau căpriorul, mistreţul, rozătoare din familia Leporide: iepurele, diferiţi şoareci și şobolani, veveriţe, animale insectivore: ariciul, cârtiţe; noaptea apar liliecii și bufniţele.