Reteaua hidrografica:
- ape de suprafata:
- Neajlovul, care strabate comuna de la vest la est chiar prin centrul ei, afluent de dreapta al Argesului, isi are obarsia pe teritoriul comunei Bradu, in imediata apropiere de DN65 Pitesti-Slatina, la limita dintre Platforma Cotmeana si Campia Inalta a Pitestilor.
- Neajlovel si Rogoz, doua paraie partial canalizate, care se afla in zona de nord de o parte si de alta a Autostrazii Bucuresti-Pitesti, si care in timpul ploilor curg pe directia vest-est. Paraul Neajlovel este afluent de stanga al Neajlovului si isi are obarsia in partea de nord-est a Platformei Arpechim Pitesti, unde poarta denumirea de valea Poloagele. Paraul Rogoz este afluent de dreapta al Neajlovelului si isi are obarsia tot in partea de nord-est a Platformei Arpechim Pitesti.
- Paraul V. Lui Glont – are obarsia in partea de nord-vest a localitatii Oarja, strabatand satul pe circa 2/3 din lungime.
- Paraul Mozac situata in sudul comunei alimenteaza cu apa trei helestee care au suprafete de 1-2ha, respectiv: Gogarici, Belegani, si lacul Morii; este afluent de stanga al Dambovnicului si isi are obarsia in partea de nord-vest a satului Ceausesti, pe care il traverseaza pe directia nord-vest- sud-est pe toata latimea sa.
In afara de acestea, lacuri mai sunt si altele cu suprafete asemanatoare : Zarafi, Ciobanu, Fatcom, cat si lacurile din islazurile comunale. Cel mai mare este Lacul Oarja, numit de localnici "Balta" si are o suprafata de 20ha.
- ape subterane: panza freatica este relativ la adancime. In zonele din preajma Neajlovului apa apare in fantani la adancimi de 10-15m, iar in zonele mai indepartate ea se gaseste mai greu, chiar si la adancimi de 20-30m. Atat debitul paraurilor, cat si cantitatea de apa din lacuri sunt dependente de cantitatea precipitatiilor care cad in fiecare anotimp.. In functie de acestea, nivelul lacurilor scade sau creste, la fel cele cateva paraie , curg sau seca, ramanand niste mici ochiuri de apa in albia lor. Din datele Atlasului secarii raurilor, editat de Institutul de Meteorologie si Hidrologie, rezulta ca toate cursurile de apa ce dreneaza teritoriul comunei Oarja, fac parte din categoria "cu secare rara", adica o data la mai mult de 5 ani.
- sursele de alimentare cu apa : din punct de veedre al posibilitatilor alimentarii cu apa a comunei, exista o retea de apa pentru zona restransa care s-a propus pentru extindere, iar poplulatia din fantanile locale.